gratar

nu suport taranii si mai ales pe cei de bucuresti - parazitii

tara lu gratar

bine ca a venit primavara caci romania incepe sa sfaraie pantagruelic

nu suport gratarele si iesirile la iarba verde . despre picnicuri inca nu ma pronunt caci totusi au o conotatie neutra .

gratarul insa ma omoara. mi se zbarleste pielea pe mine la comanda cand ma gandesc la aceasta indeletnicire. nu am o explicatie clara exceptand faptul ca este atat de des intalnit ca si modalitate de petrecere a timpului liber la romani si mai mult decat atat implica o pasivitate clara care ma urca pe pereti . sa stai ca o leguma sa invarti carnea sau micii si sa bei bere..nu rezoneaza cu mine.

si nu pot sa fiu ipocrit si sa zic ca nu imi place sa mananc mici sau sa beau bere, sau sa le fac pe amandoua odata insa nu pot sa fac asta o zi intreaga si sa zic ca asa mi-am petrecut ziua.

cred ca pentru mult timp de acum incolo universul romanesc va fi unul gastronomic iar in acceptiunea comuna mancarea va ocupa un loc de frunte. pe de alta parte, asa cum am constatat cu mult timp in urma inainte de a vedea si alte locuri de prin alte tari, bucataria tipic romaneasca care se practica in mod uzual la noi in case este extrem de limitata si searbada, fara originalitate si deloc creativa.

in aceste conditii nu este de mirare ca gratarul reprezinta un festin si e o acceptiune comuna a binelui si a petrecerii unei duminici perfecte .

"Daca realitatea-i cruda, am s-o pun pe gratar" - tot parazitii. vedeti pana si parazitii au acceptiunea gratarului :))

deci daca vreti sa faceti ceva pentru mine cand va duceti la gratar, poftiti pe scaunul electric sa va odihniti